Parazitoze interne

A venit primavara, motiv de bucurie pentru oricare dintre noi. Odata cu venirea primaverii se trezesc la viata si plantele si foarte multe organisme uni- si pluricelulare

Parazitismul este o forma de viata in care un organism isi procura hrana necesara de la un alt organism viu numit gazda pe care-l paraziteaza si ii produce carente care duc frecvent la imbolnavirea sau chiar moartea gazdei.

Acestia, odata cu modificarile climatice, au suferit si cresteri ale rezistentei la factorii de mediu. Acesti paraziti se gasesc la toate nivelurile trofice. Dupa regnul vegetal sau animal din care provine gazda exista fitoparaziti si zooparaziti.

In functie de marimea acestora, parazitii se impart in organisme unicelulare si pluricelulare, microscopice, care se pot observa doar cu microscopul, si macroscopice, ce se pot observa cu ochiul liber.

Un parazit actioneaza nociv asupra gazdei in trei moduri: mecanic, prin compresiuni (apasari, presari), obstructii partiale sau totale si chiar traumatisme; toxic, secretiilesi excretiile de multe ori sunt toxice pentru organism, sau produc iritatii puternice; si al treilea mod este cel spoliator, prin consumul substantelor nutritive ale organismului, fiind din acest punct de vedere impartite in histofage (se hranesc cu tesuturi, lichide din organism) sau hematofage (se hranesc cu sange)

In functie de locul unde paraziteaza parazitii se impart in endoparaziti si ectoparaziti. Endoparazitii sunt cei care traiesc in corpul gazdei, iar enctoparazitii traiesc pe suprafata corpului gazdei. Tulburarile produse de paraziti sunt diverse, dela lipsa oricaror semne clinice pana la stari generale grave, avand loc in acelasi timp si o scadere a productiei, compromiterea unor produse si subproduse concomitent cu scaderea rezistentei la boli.

Vom incepe cu prezentarea endoparazitilor.

Riscul infestatiei cu endoparaziti apare cand sunt zile cu soare si creste temperatura la peste zece grade celsius. Riscul este mai mare dimineata, cand pe vegetatie este prezenta roua, ce are un continut foarte mare de larve si oua de paraziti, sau cand dejectiile sunt contaminate.

La pasari apare des Coccidioza (eimerioza), produsa de paraziti din familia Eimeriidae, dar care poate afecta in afara de pasari si leporidele sau rumegatoarele. Sursele de infectie pentru puii de gaina sunt reprezentate de gainile purtatoare si care elimina forme de rezitenta ale eimeriilor, alaturi de puii bolnavi sau trecuti prin boala.

Evolutia are trei forme, acuta, subacuta si cronica cu semne clinice ce incep cu refuzul hranei, anorexie si polidipsie, diaree initial alba, cu dopuri de excremente ce devine apoi sangvinolenta, apatie, pene zburlite, mucoase palide caracterizeaza forma acuta, in forma subacuta si cronica evolutia este insidioasa, cu apetit capricios, scade ritmul de crestere, rahitism. Tratamentul bolii se poate face cu multe medicamente, din care amintim Galisan, Amprol plus, Coccidiovit, Appertex, Coccisol, ESB3.

Prevenirea bolii se face prin masuri stricte de dezinfectie si curatenie, conditii optime de microclimat, alimentatie corespunzatoare si medicatie frofilactica.

 

Babesiozele (carceag, febra de Texas, piroplasmoze) sunt boli parazitatre produse de paraziti din genul Babesia si Nuttallia, transmisibili prin intermediul capuselor Ixodidae care sunt gazde definitive si surse de infectie. Boala poate apare la bovine, ovine, ecvine, canide si suine, iar semnele clinice se traduc prin febra, apatie, somnolenta, incetarea rumegarii la bovine, decubit prelungit la ovine, icter sau subicter, tulburari respiratorii sau nervoase la canidae, diaree alternand cu constipatie, anemie, iar la suine apare febra, icter, anemie, hemoglobinurie si edeme. Tratamentul se face cu Berenil sol 7% injectabil, Pentamidine, Imidocarb, Lomidine, Acaprin.

 

Fascioloza (galbeaza mare, distomatoza hepatica, anemie verminoasa, anemia de iarna) este o parazitoza hepatica, cu evolutie cronica, rareori acuta, produsa de Fasciola Hepatica, ce se dezvolta in ficat si canalele biliare, ce poate afecta ovine, caprine, taurine, bubaline, ecvine, leporide, suine si omul. Clinic apare sub forme supraacute, acute si cronice, evoluand cu anemie, cahexie, leziuni locale hepatice, colangita, hepatita traumatico-hemoragica, perihepatita, icter, edeme ale tractusului digestiv, hipertermie, anemie, diaree, edem submandibular, ascita, tulburari respiratorii, fecale pastoase sau diaree, scaderea productiilor.

Tratamentul se face cu Clorsulon, Albendazol, Oxfendazol, Closantel, Rafoxanid.

 

Dicrocelioza (galbeaza mica) afecteaza ovine, porcine, ecvine, leporide si mai rar omul.

Localizarea parazitului este in ficat, in caile biliare. Simptomele clinice sunt exprimate prin tulburari hepatice uneori grave, icter, ciroza, zone de tesut fibros in parenchimul ficatului.

Tratamentul se realizeaza Hetolin, Tiabendazol, Hetolin, Dendriton, etc.

 

Cestodozele rumegatoarelor sunt reprezentate de paraziti din familia Anoplocephalidae, in intestinul subtire la rumegatoare, cabaline, carnivore si pasari.

Cestodozele rumegatoarelor sunt produse de dezvoltarea in ileon si cecum a parazitilor din genul Anoplocephala si Paranoplocephala, din care amintim Anoplocephala magna, Anoplocephala perfoliata, Paranoplocephala mamillana. Acesti paraziti produc leziuni mecanice prin modul de fixare de peretele intestinului producand eroziuni si ulceratii, care in cazuri grave pot duce la perforatii intestinale.

Semnele clinice apar la infestatii masive in care constatam o slabire progresiva, anemie, oboseala la efort, colici, diaree pasagera, iar in cazul perforarilor intestinale se constata peritonita. Tratamentul se face prin administrarea de Niclosamid, Rintal, Oxibendazol, Fenbendazol, Prazicuantel

 

Cestodozele carnivorelor sunt produse la caine de paraziti din familiile Taeniidae (Taenia pisiformis, T. Hydatigena la caine, T taeniformis la pisica, T ovis la caine, T serialis la caine, Echinoccocus Granulosus si Echinococcus multilocularis la caine); Dilepididae (Dipylidium caninum); Mesocestoididae (Mesocestoidides lineatus, M literratus la caine si pisica) si familia Diphylobothridae (Diphylobotrium latum la om, rar caine si pisica).

Acesti paraziti necesita aentru ciclul de dezvoltare o gazda intermediara, care poate fi reprezentata de alte mamifere ce pot constitui hrana gazdelor definitive (cele in care se dezvolta adultul), astfel pentru T pisiformis gazda intermediara este iepurele, pentru T hydatigena sunt rumegatoarele si suinelepentru T ovis ovinele, pentru T serialis leporidele, pentru Dipylidium caninum gazdele intermediare sunt reprezentate de purici si paduchi, pentru Mesocestoidides lineatus, M literratus gazdele intermediare sunt reprezentate de pasari, mamifere mici si reptile, pentru Diphylobotrium latum gazdele intermediare sunt reprezentate de pesti. Aceste gazde intermediare confera conditiile optime pentru dezvoltarea primelor stadii de viata ale parazitilor ( de la stadiul de ou la stadiul de cisticerc, cenur, echinococ, plerocercoid sau cisticercoid) si ofera mai multe sanse de a ajunge la gazde definitiva unde se dezvolta parazitul adult ce se reproduce si elimina oua prin fecale.

Sursele de infestare sunt reprezentate de fecale in principal pentru gazdele intermediare, iar pentru gazdele definitive sursele de infestare sunt reprezentate de viscere sau carne parazitate, insecte ectoparazite sau mici vertebrate salbatice (mamifere, pasari, reptile in cazul Mesocestoides, pesti in cazul Diphylobotrium latum).

Clinic apar simptome digestive, de la diaree, vomismente, fecale moi, pana la coprostaza si balonare, iar in fecale se pot observa formatiuni de dimensiuni mici, albicioase, proglote ce contin oua, semne la care se mai adauga prurit anal caracteristic la caine (semnul saniusului) cand se taraste cu fundul de sol, mai pot apare convulsii, accese rabiforme, anemii grave, macrocitare si hipercrome. Evolutia este lenta si lunga.

Tratamentul consta in administrarea de Praziquantel, Niclosamid, Mebendazol, Flubendazol, sau sub forma de combinatii precum Drontal, Drontal plus, Cestal, Pratel, etc

 

Cestodozele pasarilor sunt produse de paraziti din familiile Davaineidae, Hymenolepididae, Dilepididae, Anoplocephalidae si Diphyllobotridae care pot parazita singure sau asociate. La Galinacee putem intalni paraziti din familia Dilepididae din care amintim Amoebotaenia sfenoides, din familia Davaineidae Davainea proglotina, Raillietina tetragona, R echinobothrida, din familia Hymenolepididae hymenolepis Carioca, H cantaniana. La palmipede intalnim din familia Hzmenolepididae Hzmenolepis anatina, H colaris, Drepanidotaenia lanceolata, din familia Diphylobothridae paraziteaza la palmipede Ligulla intestinalis. La columbiforme paraziteaza din familia Hymenolepididae: Hymenolepis columbae, H serrata, iar din familia Davaineidae Raillietina bothri si R crassula.

Contaminare se face doar pe cale bucala, la pasune sau in apropierea apelor, mai ales in sistemul gospodaresc.

Evolutia este sezoniera, datorata prezentei populatiilor de gazde intermediare (gasteropode – melci, crustacei).

Semnele clinice se traduc prin abatere, anemie hipocroma, inapetenta, intarzieri in crestere mai ales la pui, diaree inconstanta, tulburari nervoasece pot duce la ataxie, paralizii ale membrelor si picioarelor, incoordonari in mers.

Tratamentul consta in administrarea medicamentelor in hrana si se poate utiliza Niclosamid, Flubendazol, Droncit, Oxfendazol, Mebendazol, Fenbendazol.

 

Pentru a preveni aceste afectiuni este recomandat sa respectam dehelmintizarile profilactice primavara si iarna, alaturi de masuri de igiena privitoare la gunoiul de grajd, dejectiile animalelor, si combaterea gazdelor intermediare.