Parazitoze externe

 

Parazitozele externe sunt mai frecvente decat cele interne, mai ales in sezonul cald. Majoritatea evolueaza sub forme clinice inaparente, fara a fi observate de proprietari. Frecvent semnele initiale nu sunt foarte clare, apare un prurit fara alte semne clare. De multe ori se face o verificare la nivelul firelor de par pentru a ccauta eventuali paraziti, dar din pacate nu este o metoda eficienta si apar in urma unor focare din gospodarie, unde nu s-a facut o decontaminare temeinica.

Raia (Scabia) este o acarioza cutantanata, cu contagiozitate mare, determinata de acarieni ce paraziteaza la suprafata sau in profunzimea epidermului, producand dermatoze sau dermatite, la om si animale. Clinic apar leziuni pruriginoase, cruste si depilatii. Economic determina pierderi importante, iar unele tipuri de raie sarcoptica se pot transmite la om. Parazitii traiesc in straturile epidermice si se hranesc cu limfa si lichide intercelulare. Acesti paraziti, in toate stadiile de dezvoltare sunt sensibili la uscaciune, lumina, caldura, si temperature scazute, in general rezista cateva saptamani in mediul ambient.

 

Raia cailor 

In raia sarcoptica semnele clinice apar la 8-15 zile de la infestare, in zona capului, grebanului, umeri. Initial apare prurit, apoi butoni scabiosi, ca niste nodule mici la suprafata pielii, iar dupa caderea crustei apar depilatii cu aspect de piele roasa. Urmeaza extensia plagilor, cu prurit violent, leziunile acoperind in timp tot corpul, mai putin zonele cu par lung. In absenta tratamentului se poate observa hipercheratoza, cruste, scvame, pot apare adevarate carapace, apare un miros de ranced, acesta fiind stadiul marii rai, scade pruritul, scade apetitul, iar in lipsa tratamentului animalele mor in aproximativ un an. Pot apare infectii secundare locale sau tulburari renale. Confirmarea bolii se face prin semnele clinice, iar diagnosticul cert se poate stabili prin examenul microscopic al crustelor cutanate.

Raia psoroptica la cai este determinata de Psoroptes comunis equi, care afecteaza motul, coama si coada, manifestandu-se prin cruste groase, umede si cu miros respingator.

Debutul bolii se face prin prurit in zona cozii si a coamei, parul are aspect zbarlit, casant, pe piele apar mici cruste galbui, umede, lucioase. In evolutii indelungate leziunile se pot extinde pe membre si complicarea leziunilor de la nivelul coamei si grebanului.

Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si a localizarilor, confirmarea se face prin examenul microscopic al crustelor.

Raia chorioptica (raia simbiotica, raia picioarelor) este produsa de Chorioptes bovis varianta equi, care afecteaza chisita si buletul membrelor posterioare. Simptomele sunt determinate de localizarea la nivelul chisitei si buletului, se extinde progresiv pe jaret, graset crupa si chiar regiunea abdominala inferioara. Pruritul apare mai ales dupa efort si in timpul noptii, animalul bate din picior, tropaie, isi freaca picioarele intre ele, apar depilari neregulate, scvame, firele de par se smulg usor. In timp apare o ingrosare a pielii, cu aspect cornos. Caii din rasele grele sunt predispusi la aceasta afectiune.

 

Raia bovinelor

La bovine sunt trei tipuri de rai pe care le vom expunde in continuare:

Raia sarcoptica este produsa de Sarcoptes scabiei varianta bovis, care afecteaza initial ugerul, apoi cuprinde trunchiul, gatul si capul, lasata netratata se generalizeaza. Semnele clinice apar la 10-21 de zile de la contaminare, debuteaza cu prurit puternic, continuu, cruste din care se scurge un lichid care prin uscare produce cruste, iar dupa caderea acestora raman zone depilate. Pruritul este din ce in ce mai intens, animalul se scarpina cu coarnele sau ongloanele, se freaca de pereti, pomi, determinand aparitia plagilor cutanate. In formele cornice ale bolii crustele sunt in numar mare, cu o grosime de pana la 0,5 cm, albe, cu ingrosarea pielii si aparitia crevaselor, frecvent in jurul ochilor si buzelor, pe coama, apoi cuprind grebanul si partea dorsala, iar dupa 6 saptamani de evolutie leziunile se generalizeaza. Dacca nu se trateaza la timp boala animalul poate sucomba. Diagnosticul se pune pe baza examinarii raclatului la microscop.

 

Raia psoroptica este produsa de Psoroptes equi varianta bovis, ce produce leyiuni la nivelul grebanului, regiunea dorsala. Semnele clinice debuteaza din zona cozii si se extend pe zona spatelui, greba si lateralele corpului. Se poate observa prurit intens insotit de agitatie, eruptie veziculara, iar continutul veziculelor se usuca si formeaza cruste sangvinolente. Datorita pruritului intens animalele nu s emai hranesc, nu se mai odihnesc, slabesc si productiile scad. Plagile datorita pruritului se complica septic, iar evolutia bolii la tineret poate fi fatala. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si prin decelarea acarienilor in crustele examinate la microscop.

 

Raia chorioptica (raia simbiotica a taurinelor) are localizare la baza cozii, perineu, fata interna a coapselor, uger, fiind produsa de Chorioptesbovis. Este putin contagioasa, initial leziunile apar la baza cozii, si se pot extinde pana la jaret, sub forma unor nodule scabiosi, de marimea unui bob de mei, pruriginosi, constituiti din cruste ce se ingroasa in timp. Datorita localizarilor apar complicatii septice, crevase sangerande, purulente cu o secretie galben-berzuie. Confirmarea bolii se face prin examinarea crustelor la microscop si decelarea parazitului.

 

Raile ovinelor

Raia psoroptica (raia corpului, psoroptoza oilor) este produsa de Psoroptes equi varietatea ovis, care se localizeaza la suprafata pielii unde se hranesc cu sange si limfa.

Primele semne clinice apar dupa 7 – 15 zile de la contaminare si apar sub forma unui prurit intens, eritem si papule galbene pe greban, torace si zonele lombare. Datorita gratajului lana se desprinde in smocuri, in zonele afectate lana are aspect impaslit, iar pe piele apar cruste galbene umede. In cazuri grave apar suprainfectii, cu tulburari generale, si posibil moarte. In formele generalizate pot apare abatere, inapetenta, avorturi sau fatarea de produsi subdezvoltati. Diagnosticul se pune pe baya semnelor clinice si a examenului microscopic din cruste.

 

Raia sarcoptica (raia capului, sarcoptoza oilor) este produsa de Sarcoptes scabiei varietatea ovis, ce paraziteaza in jurul gurii, cu extindere apoi pe cap, cu aparitia unor vezicule, prurit violent, scurgerea unei serozitati ce se usuca si formeaza cruste brune ce se ingroasa in timp. Diagnosticul se pune pe baz localizarii si a examenului microscopic al crustelor.

 

Raia chorioptica (raia simbiotica a oilor, raia picioarelor) este produsa de Chorioptes bovis varietatea ovis ce se localizeaza indeosebi la chisita, cu evolutie discreta sau cu prurit puternic, pielea se ingroasa, apar cruste galbene, lipicioase, cu aspect de manson in jurul membrelor. La berbeci afecteaza scrotumul putand duce la atrofie testiculara si sterilitate. Clinic initial apar vezicule, noduli si cruste.Boala are trei forme evolutive, crustoasa, umeda si verucoasa, cea din urma fiind predominata de procese proliferative, avand aspectul de papilomatoza verucoasa. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si a examenului microscopic al raclajului cutanat.

 

Raile caprinelor

Raia sarcoptica este produsa de Sarcoptes scabiei varietatea caprae, ce se manifesta prin prurit puternic, ce debuteaza de la cap, cuprinde trunchiul, abdomenul si membrele. Se formeaza noduli scabiosi care cu timpul se transforma in microabcese. Pe piele apar cruste mici, ce se ingroasa si se acopera cu o serozitate vascoasa. Animalele devin agitate, se scarpina, renunta la hranire, slabesc, si uneori se ajunge la cahexie si moarte.

 

Raia chorioptica (raia simbiotica a caprei) produsa de Chorioptes bovis varietatea caprae afecteaza membrele, dar se poate generaliza, apar depilatii pe laturilse gatului, urechi, graban, zona lombara si zona cozii.

 

Raia auriculara (otocarioza) este produsa de Psoroptes communis varietatea caprae, ce se manifesta clinic ca o otita externa, crustoasa, uneori se complica cu o otita interna si tulburari de echilibru. Dupa prurit apar cruste compacte, brune ce umplu conchia auriculara, animalele scuturand des capul. Diagnosticul se pune prin examenul microscopic al dopurilor de cerumen.

 

Raile suinelor

Raia sarcoptica este extrem de contagioasa, produsa de Sarcoptes scabiei varietatea suis. La purceii sugari apare prurit la nivelul urechilor, gat, torace si abdomen. La purceii intarcati dupa ce apare pruritul apar papule, vezicule, noduli scabiosi pruriginosi si cruste brun rosietice localizate la nivelulurechii si conductului auditiv extern, gat, abdomen, fata interna a coapselor, membre posterioare. Pielea este ingrosata, crapata, acoperita cu un strat de jeg (rapan) cenusiu negricios. La reinfestare apar simptome de sensibilizare ce se manifesta prin hipersensibilitate cu prurit intens, repetat si persistent, cu papule multiple sau plagi eritematoase. La scroafele de reproductie semnele clinice apar tarziu, la 3-4 luni de la infestare, de obicei prin monta, pe partile laterale ale toracelui si abdomenului si linia dorsala a corpului. Zonele sunt hiperemice, cu papulo-vezicule, cruste pitiriazice brun roscate si prurit. La vieri apar cruste groase, alb varoase, cu crevase, localizate in zona capului, gatului, grebanului, regiunii dorso-sacrale si jaretului. Pot apare leziuni si la nivelul urechii pe fata interna producand cruste brun negricioase. In formele cronice ale bolii leziunile apar la un numar mic de animale, la nivelul urechii externe cu depozit gros de cerumen ce arata ca solzii de azbest, ce se desprind usor de piele si in care se concentreaza parazitii. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, a contagiozitatii puternice si a exam,enului microscopic al crustelor sau produsului de raclaj.

 

Raile cainilor

Raia sarcoptica (raia corpului) este produsa de Sarcoptes scabiei varietatea canis, ce se manifesta clinic prin aparitia de leziuni pe cap, bot, in jurul ochilor, ureche, torace, abdomen. Initial apare pruritul, cu aparitia reflexului otopodal (miscarea de pedalare a membrului posterior), depilatii cu aparitia de papule acoperite cu mici cruste, aparitia unui nisip conchinian pe marginea posterioara a urechii, bogat in paraziti. Leziunile se extind, iar in final pielea este plisata, crustoasa, urat mirositoare, pruritul este diminuat, starea generala este inrautatita. Diagnosticul se pune pe baza semnelor, a nodulilor scabiosi, nisipului conchinian si a examenului microscopic al raclatului din leziune, care insa poate fi lipsit de paraziti. La aparitia semnelor se recomanda tratarea cainilor, ameliorarea semnelor constituind un diagnostic terapeutic.

 

Raia otodectica (acarioza auriculara, raie auriculara, otacarioza, otodectoza, otita parazitara, boala epileptiforma a cainilor de vanatoare) este produsa de Otodectes cynotis, care, initial produce secretia unui cerumen cleios, brun-inchis, iar apoi o pozitie indoita a urechilor. Aparitia pruritului zonei auriculare poate duce la leziuni si hematoame retro auriculare, uneori chiar periauriculare. Datorita leziunilor pot apare complicatii precum othematoame, abcese, otite externe supurative, conjunctivita, keratita, ulcere ale corneei, otita medie si eventual abcese ale meningelui sau ale creierului. Diagnosticulse pune pe baza contagiozitatii, a semnelor clinice si examenul microscopic al cerumenului care este bogat in paraziti.

 

Raile pisicii

Raia notoedrica este produsa de Notoedres cati varietatea catice afecteaza pisica, soarecele, sobolanul, hamsterul. In faza de debut se constata aparitia de rugozitati la nivelul urechilor, procesul se extinde pe cap, pielea cutandu-se longitudinal, sinuos, apare pruritul odata cu depilatia, iar la palparea lezinilor se percepe o senzatie de nisipos. La nivelul plagilor apare o hipercheratoza progresiva, cu aparitia unei adevarate carapace pe cap, cenusie, ce poate ajunge la un centimetru grosime, dar fara prurit. La nivelul cozii apar leziuni cu aspect de manson. Daca nu se trateaza la timp se generalizeaza si apar tulburari generale manifestate prin inapetenta, slabire, tine ochii inchisi, mieunat trist. Fara tratament pacientii mor in 1-2 luni. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si se confirma prin examen microscopic al raclatului din zonele afectate.

Raia otodectica este produsa de Otodectes cynotis varietatea cati, care paraziteaza frecvent in conductul auditiv. Clinic apare un prurit puternic, semne nervoase, accese epileptiforme, si chiar rabiforme, crize convulsive, crize de angoasa, midriaza, anizocorie.

 

Raile iepurilor

Raia notoedrica (raia capului) este produsa de Notoedres cati varietatea cuniculi, cantonandu-se in zona peribucala, perioculara, perinazala, cuprinzand urechile, gatul si membrele. Local apar cruste groase, cenusii varoase, care in timp devin abundente si adera la tegument deformand regiunea botului. Evolutia bolii duce la o slabire progresiva si in final moarte. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si examen microscopic al raclatului din cruste.

 

Raia sarcoptica este produsa de Sarcoptes scabiei varietatea cuniculi, ce se cantoneaza in zona capului, membrelor avand posibilitatea sa se extinda pe tot corpul. Leziunile cutanate apar la inceput in zona nazala, bucala, cuprinzand apoi si zona barbiei si extremitatile membrelor, initial debutand cu papule, vezicule, pustule asociate cu un prurit puternic. In urma gratajului apar leziuni specifice precum escoriatii profunde ce se acopera cu cruste. Diagnosticul se stabileste clinic si se confirma prin examen microscopic al raclatului cutanat.

 

Raia psoroptica (raia auriculara, otacarioza) este produsa de Psoroptes communis varietatea cuniculi produce o otita externa crustoasa, pruriginoasa si foarte contagioasa. Leziunile debuteaza cu o acumulare excesiva de cerumen urat mirositor, care formeaza cruste concentrice, stratificate, abundente formand cornete ce blocheaza conductul, adesea urechile stau aplecate. In formele cronice datorita cantitatilor mari de cerumen acumulat capul este tinut rotit spre urechea afectata, si aceasta nu mai poate fi ridicata din cauza grutatii crustelor. Diagnosticul se pune pe baya semnelor clinice si examenul microscopic al crustelor.

 

Tratamentul railor la mamifere:

 

Substantele active folosite in combaterea artropodelor se numesc acaricide sau insecticide. Din aceasta categorie fac parte mai multe tipuri de substante din care amintim:

Organocloruratele care sunt insecticide de contact, nu se mai folosesc in prezent. Au actiune neurotoxica determinand paralizia sistemului nervos al parazitului. Dintre produse amintim D.D.T., metoxiclor, H.C.H., Aldrin, Dieldrin.

Organofosforicele sunt tot neurotoxice, biodegradabile; dintre produse amintim: Diclorvos, Phosmet, Fenclorphos, Diazinon, Neguvon, Tiguvon, Ciodrin, Neocidol.

Carbamatii sunt esteri ai acidului carbamic cu fenolul, au actiune neurotoxica, iar ca produse sunt: Sevin, Baygon, Bolfo

Piretrinoidele actioneaza prin contact producand tulburari ale sistemului nervos al parazitului. Amintim produsele: Aletrin, Bioaletrin, Decis, Butox, Bayticol.

Formamidinele sunt excelente acaricide. Din aceasta categorie face parte doar Amitrazul.

Avermectinele sunt antibiotice antiparazitare obtinute din fermentatia micetului Streptomzces avermititis, are actine eficace asupra artropodelor dar si asupra nematodelor. Produsele sunt reprezentate de Ivermectina, Doramectina, Abamectina, Eprinomectina, Moxidectina. Se administreaza in doza de 0,2 mg/kg corp, iar la suine 0,3 mg/kg corp, injectabil. La cabaline se administreaza oral (Equalan). Inconvenientul la acest medicament este dat de timpul de asteptare, intre 28 si 41 de zile de la ultima administrare.

 

Modalitatile de aplicare a tratamentului:

+ Tratamente externe, ce se poate realiza prin imbaieri, aspersari, periaj, picaturi „pour-on”, instilatii auriculare in cazul railor auriculare.

+Tratamente sistemice, in cazul avermectinelor ce se injecteaza subcutanat

+Tratamente orale in cazul cailor ce se trateaza cu evermectine.

 

Cand urmeaza sa facem un tratament antiparazitar extern, trebuie sa luam in considerare urmatoarele aspecte:

-deparazitarile se fac la intreg efectivul, inclusiv la celelalte animale din gospodarie.

-initial se testeaza substanta pe un esantion de animale din respectivul efectiv, mai ales cand este vorba de o substanta nou folosita

-se vor folosi dozele recomandate de producator! Doze mai concentrate pot produce intoxicatii gracve iar doze mai slabe nu au eficacitate

-odata cu deparazitarea animalelor se face si decontaminarea adaposturilor si padocurilor

-tratamentul de deparazitare este recomandat a se repeta la 8-10 zile, datorita ineficientei substantelor asupra oualelor de paraziti

-alternanta substantelor folosite in campaniile de deparazitare va creste eficienta acestora si va elimina riscul rezistentei la substante

-respectarea masurilor de protectie individuala si colectiva a personalului care face operatiunile de deparazitare, substantele avand potential toxic ridicat.

Masurile de prevenire a scabiei sunt binevenite si ne pot feri de multe probleme. Astfel prin masuri generale de profilaxie putem reduce drastic riscul infestarii prin evitarea introducerii in efectiv a animalelor deja bolnave, sau suspecte, respectarea normelor de carantina profilactica, evitarea tranzitului sau achizitionarea de animale din zone cu posibile infestatii, igienizarea adaposturilor la intervale regulate si deparazitari periodice. Ca si masuri specifice de prevenire putem respecta cu strictete deparazitarile de doua ori pe an la ovine, primavara si vara, la o saptamana dupa tundere, inainte si dupa perioada de monta. Imbaierile se fac in bazine speciale unde nivelul solutiei trebuie sa aiba 90 centimetrii pentru ovinele adulte si 70 centimetri pentru tineretul ovin, pentru o durata de 30 pana la 60 de secunde, si se va afunda pentru scurt timp si capul in solutia de deparazitare. Cand se fac imbaieri trebuie evitate zilele ploioase, cu vant, soare puternic sau curenti de aer rece. Se va repeta operatiunea de imbaiere dupa 10 – 12 zile si de fiecare data se vor deparazita si restul de animale din ograda sau care vin in contact cu animalele deparazitate.

La suine deparazitarea se face trimestrial, inainte de fatare la scroafe, iar la purcei imediat dupa intarcare.

In cazul in care s+a confirmat boala intr-un efectiv de animale se instituie carantina de gradul III, cu tratarea intregului efectiv, decontaminarea adaposturilor, cu repetarea deparazitarii la 14 zile. Ridicarea masurilor de carantinase face la 30 de zile de la ultimul caz vindecat din efectiv si dezinfectia generala in adaposturi.

 

Raile pasarilor

Sunt produse de acarieni din familiile Cnemidocoptidae si Epidermoptidae.

 

Raia picioarelor (raia varoasa) este o ectoparazitoza a galinaceelor, mai rar la pasarile de colivie, produsa de Cnemidocoptes mutans ce se localizeaza la picioare pe zone lipsite de pene. Este o boala putin contagioasa, ce se transmite prin intermediul solului. Leziunile apar initial la partea inferioara a degetelor, prin ridicarea solzilor, acumularea de material albicios dedesubt, apar cruste ce se ingroasa, devin gri la suprafata si albe in profunzime, iar picioarele se deformeaza. Crustele sunt foarte aderente, iar desprinderea lor lasa dermul sangvinolent. Evolutia este de 6 luni pana la un an, pasarile slabesc, apar schiopaturi, artrite, caderea falangelor chiar cu aparitia arteritelor grave la acest nivel. Leziunile de arterita se extind si in ficat, rinichi, splina, cord si pulmon. Diagnosticul se pune pe baya semnelor clinice clare si a examenului microscopic al crustelor.

Tratamentul se face cu substante uleioase, unguente, dupa inmuierea picioarelor in apa calda saponata sau glicerina. Se folosesc solutiide lindavet 3,5 la mie, Neguvon 2%. S+au obtinut rezultate si cu Ivomec 0,2 mg/kg. Tratamentul se repeta la 7 zile, de doua, trei ori, alaturi de decontaminarea adaposturilor si padocurilor.

Raia corpului (raia deplumanta, raia penelor) este produsa de Cnemidocoptes laevis ce paraziteaza in principal la galinaceele din gospodarie. Boala este foarte contagioasa, penele cazute contin acarieni, boala putandu-se transmite prin contact direct. Simptomele apar initial pe crupion, si se extind pe abdomen, spate, partea superioara a gatului si cap.Initial apare prurit ce degenereaza in ciugulit, pana la smulsul penelor, aparand zone deplumate si leziuni in formele mai vechi de boala. La bazatijei penelor se poate observa un mic manson alburi format din lamele epidermice ce contin paraziti. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice si a evidentierii parazitilor. Tratamentul se face cu pulberi inglobate in bai de nisip, sau aspersiuni cu colutii apoase cu Amitraz 0,25 la mie, sau Tetraclorvinphos, sau Triclorfon solutie 1,5 la mie.

Tratamentul se repreta la 7 zile alaturi de decontaminarea adaposturilor si padocurilor.

 

Raia perusilor este produsa de Cnamidocoptes pilae, care paraziteaza la comisurile ciocului, unde sapa galerii in epiderma, determina dereglarea proceselor de degenerare si exfoliere epidermica, cu deformarea regiunii. Semnele se pot generaliza incepand de la cap, regiunea cervicala, pana in regiunea cloacala, pectorala si a membrelor. Crustele sunt dense, au aspect rugos, de culoare alb-varoasa. Poate apare si o deformare a ciocului ce este ireversibila dupa tratament. Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice caracteristice si prin examen microscopic al raclatului din zonele afectate.

Tratamentul se face cu Odzlen 4 pensulatii la un interval de 2 – 3 zile urmata de o pensulatie la 3 – 4 saptamani; avermectine picaturi 0,2 la mie, cate 0,1 ml/pasare, fie pe cale intramusculara sau per os 0,1 mg/kg, in doza unica sau cu rapel la 10-14 zile. Se va suplimenta ratia de hrana cu vitamine.