Legislatie sanitar veterinara Europeana

Comunitatea Economica Europeana, sau Piata Comuna, a luat fiinta la 25 martie 1957 prin semnarea tratatului la Roma, scopul sau fiind acela de a asigura circulatia libera a persoanelor, marfurilor si serviciilor intre statele membre. Comunitatea Economica Europeana a fost creata de 6 state, urmand ca la 1 noiembrie 1993 sa ia fiinta Uniunea Europeana prin tratatul de la Maastricht din decembrie 1991. In prezent sunt 27 tari membre ale Uniunii Europene. Uniunea Europeana sprijina toate activitatile tarilor membre si incurajeaza dezvoltarea. In aceste scopuri elaboreaza norme si regulamente cu caracter de lege si aplicabilitate in granitele Uniunii Europene. Aceste norme sunt prezente si in domeniul sanitar veterinar in ceea ce priveste cresterea si valorificarea animalelor. Ca prevederi generale aceste norme urmaresc cresterea bunastarii animalelor pe timpul cresterii, ameliorarea raselor pentru cresterea productiilor, valorificarea produselor de origine animala si biosecuritatea acestora.

La noi in tara legislatia sanitar veterinara este completata de aceste norme europene, dar si legi conform acestor norme.

Amintesc pe scurt cateva legi din domeniul sanitar veterinar ce vizeaza crescatorii de animale.

 

Din prevederile legii 205 din 26 mai 2004 actualizata la data de 18 ianuarie 2008 privind protectia animalelor, amintesc:

ART. 3

Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, protectia si bunastarea animalelor.

ART. 4

Detinatorii de animale au obligatia de a avea un comportament lipsit de brutalitate fata de acestea, de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, de a nu le abandona si/sau izgoni.

(2) Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice rele tratamente si cruzimi.

ART. 6

In sensul prezentei legi, prin rau tratament se intelege comportamentul brutal, abuzul in utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile.

(2) In sensul prezentei legi, prin cruzime fata de animale se intelege:

a) omorarea animalelor, cu intentie;

b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive;

c) organizarea de lupte intre animale sau cu animale;

d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea;

e) folosirea de animale pentru expozitii, spectacole, publicitate, realizare de filme si in scopuri asemanatoare, daca aceste activitati le provoaca suferinte fizice si psihice, afectiuni sau raniri;

f) abandonarea si/sau alun–garea unui animal a carui existenta depinde de ingrijirea omului;

g) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor in timpul competitiilor sportive, sub forma dopajului;

h) maltratarea si schingiuirea animalelor;

i) interventiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codomia (taierea cozii), cuparea (retezarea) urechilor, sectionarea corzilor vocale, ablatia ghearelor (operatie pentru indepartarea ghearelor), coltilotul (taierea) ciocului si dintilor;

j) provocarea de suferinte fizice si psihice prin orice mijloace;

k) despartirea puilor de mama pana la varsta de minimum opt saptamani de viata;

l) capturarea animalelor prin alte metode decat cele prevazute de lege;

m) folosirea armelor cu tranchilizant in alte situatii decat pentru imobilizarea animalelor.

ART. 6

1. Abandonul consta in lasarea unui animal aflat in proprietatea si ingrijirea omului, pe domeniul public, fara hrana, adapost si tratament medical.

ART. 7

1. Este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor si a altor animale, cu exceptia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar.

ART. 9

(3) Detinatorii de animale pot detine animale salbatice pe o perioada determinata de timp, in vederea ingrijirii si recuperarii fizice, pentru animalele aflate in impas de supravietuire, cu acordul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

ART. 11

Detinatorii de animale care selectioneaza un animal pentru reproductie au obligatia de a respecta caracteristicile anatomice, fiziologice si comportamentale ale speciei si rasei respective, astfel incat sa nu fie compromise performantele, sanatatea si bunastarea descendentilor.

ART. 19

Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul sacrificarii sau uciderii.

(1.1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte:

a) detinerea si comercializarea de animale salbatice de catre persoane fizice si juridice neautorizate, cu exceptia gradinilor zoologice;

b) folosirea animalelor pentru cersetorie, in scopul obtinerii de foloase necuvenite;

c) faptele prevazute la art. 6;

d) organizarea de lupte intre animale sau cu animale;

e) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea.

ART. 24

1. In cazul constatarii unei infractiuni, instanta poate dispune pe seama proprietarului interdictia de a detine animale pe o perioada de 5 ani.

 

Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protectia animalelor in timpul transportului si al operatiunilor conexe, anexa I, norme tehnice.

CAPITOLUL I

ADECVAREA PENTRU TRANSPORT

Un animal poate fi transportat doar in cazul in care este apt pentru calatoria planificata, iar animalele trebuie transportate in conditii care nu pot sa le produca raniri sau suferinte inutile.

2. Animalele ranite sau care prezinta slabiciuni fiziologice sau procese patologice nu sunt considerate apte pentru transport, in special in cazul in care:

a) nu sunt capabile sa se miste singure fara dureri sau nu se pot misca fara ajutor;

b) prezinta o rana deschisa grava sau un prolaps;

c) sunt femele gestante care au depasit 90 % sau mai mult din perioada de gestatie preconizata sau femele care au fatat in cursul saptamanii precedente;

(d) sunt mamifere nou-nascute a caror cicatrice ombilicala nu s-a vindecat complet;

(e) sunt porci mai mici de trei saptamani, miei mai mici de o saptamana si vitei mai mici de zece zile, in afara cazului in care sunt transportati pe o distanta mai mica de 100 km;

(f) sunt caini si pisici mai mici de opt saptamani, in afara cazului in care sunt insotiti si de mama lor;

(g) sunt pui de cervide.

3. Cu toate acestea, animalele bolnave sau ranite pot fi considerate apte pentru transport in cazul in care:

a) sunt ranite sau bolnave usor, iar transportul nu le-ar provoca suferinte suplimentare; in cazul in care exista indoieli, se solicita opinia unui medic veterinar;

(b) sunt transportate in sensul Directivei 86/609/CEE a Consiliului, in cazul in care boala sau ranirea constituie parte a unui program de cercetare;

(c) sunt transportate sub supravegherea medicului veterinar in scopul sau ca urmare a unui diagnostic sau tratament veterinar. Cu toate acestea, transportul in acest caz poate fi efectuat numai atunci cand animalele nu sunt supuse unor suferinte sau rele tratamente inutile;

(d) sunt animale care au fost supuse unor proceduri veterinare in legatura cu practicile de crestere a animalelor, precum decornarea sau castrarea, cu conditia ca ranile sa fie vindecate complet.

4. Atunci cand animalele se imbolnavesc sau se ranesc in timpul transportului, ele se separa de restul animalelor si primesc primul ajutor cat mai curand posibil. Animalele in cauza beneficiaza de tratamentul veterinar adecvat si, atunci cand este necesar, sunt sacrificate sau ucise de urgenta intr-un mod care sa nu le produca suferinte inutile.

CAPITOLUL II

MIJLOACE DE TRANSPORT

Mijloacele de transport, containerele si accesoriile acestora sunt proiectate, construite, intretinute si utilizate astfel incat:

a) sa se evite ranirea si suferintele animalelor si sa se asigure siguranta acestora;

b) sa protejeze animalele in conditii atmosferice nefavorabile, de temperaturi extreme si de modificarile nefavorabile ale conditiilor meteorologice;

(c) sa fie curatate si dezinfectate;

(d) sa nu permita evadarea sau caderea animalelor si sa poata rezista la stresul provocat de miscarile din timpul transportului;

(e) sa asigure mentinerea unei calitati si cantitati de aer adecvate speciilor transportate;

(f) sa permita accesul la animale, pentru a se asigura ingrijirea si inspectarea acestora;

(g) sa aiba podele cu suprafata antiderapanta;

(h) sa aiba podele care sa minimizeze riscul de scurgere a urinei sau a fecalelor;

i) sa dispuna de mijloace de iluminare suficiente pentru inspectarea si ingrijirea animalelor in timpul transportului.

Vehiculele in care sunt transportate animalele trebuie marcate clar si vizibil, indicand prezenta unor animale vii.

Manipularea

1.8. Se interzic:

a) lovirea animalelor cu mana sau cu piciorul;

b) aplicarea unei presiuni intr-o zona sensibila a corpului animalelor, in urma careia animalele sa sufere dureri sau suferinte inutile;

(c) suspendarea animalelor prin mijloace mecanice;

(d) ridicarea sau tararea animalelor de cap, urechi, coarne, picioare, coada sau blana sau manipularea acestora intr-un mod care le produce dureri sau suferinte inutile;

(e) utilizarea vergelelor sau a altor instrumente ascutite;

(f) blocarea cu buna stiinta a unui animal care este condus sau ghidat catre orice parte a zonei in care sunt manipulate animalele.

Separarea

1.12. Animalele sunt manipulate si transportate separat in urmatoarele cazuri: animale din specii diferite; animale a caror talie si varsta difera considerabil; vieri si armasari adulti de reproducere; masculi maturi din punct de vedere sexual separat de femele; animale cu coarne separat de animale fara coarne; animale care manifesta ostilitate unul fata de altul; animale legate separat de animale dezlegate.

2.7. In timpul transportului, animalelor li se ofera apa, hrana si posibilitatea de a se odihni in mod corespunzator speciei si varstei lor, la intervale corespunzatoare. In cazul in care nu exista dispozitii contrare, mamiferele si pasarile sunt hranite cel putin la intervale de 24 ore si adapate cel putin la intervale de 12 ore. Apa si hrana sunt de calitate buna si sunt furnizate animalelor intr-un mod in care sa minimizeze contaminarea. Se acorda atentia cuvenita necesitatii animalelor de a se obisnui cu modul de furnizare a hranei si apei.

CAPITOLUL V

1.2. Durata calatoriei pentru animalele din speciile ecvidee domestice, animale domestice din speciile bovina, ovina, caprina si porcina nu depaseste opt ore.

1.5. Dupa incheierea duratei calatoriei, animalele trebuie descarcate, hranite si adapate si trebuie sa beneficieze de o perioada de repaus de cel putin 24 ore.

2.1. Pasarilor de curte, pasarilor domestice si iepurilor domestici li se asigura apa si hrana adecvate, in cantitati suficiente, cu exceptia cazului in care calatoria dureaza mai putin de: 12 ore, exclusiv timpul de incarcare si descarcare sau 24 ore pentru puii din toate speciile, cu conditia ca transportul sa fie incheiat in termen de 72 ore de la ecloziune.

CAPITOLUL VII

MODUL DE REPARTIZARE A SPATIULUI

Modul de repartizare a spatiului pentru animale respecta cel putin urmatoarele valori:

A. Ecvidee domestice (cai, magari, catari), la transport rutier, suprafata minima pe animal este :

— Cai adulti cate 1,75 mp (cu dimensiunea spatiului de 0,7×2,5 m)

— Cai tineri (6-24 luni) la calatorii de pana la 48 ore, 1,2 mp (0,6×2 m)

— Cai tineri (6-24 luni) la calatorii de peste 48 ore, 2,4 mp (1,2×2 m)

— Ponei (sub 144 cm), cate 1 mp (0,6×1,8 m)

— Manji (0-6 luni), cate 1,4 mp (1×1,4 m)

Nota: In timpul calatoriilor de lunga durata, manjii si caii tineri trebuie sa aiba posibilitatea de a se intinde.

B. Animale din specia bovina, transport rutier, suprafata minima/cap este:

— Vitei de talie mica, 50 kg (greutate aproximativa), 0,30–0,40 mp de animal

— Vitei de talie medie, 110 kg, 0,40–0,70 mp

— Vitei de talie mare, 200 kg, 0,70–0,95 mp

— Bovine de talie medie, 325 kg, 0,95–1,30 mp

— Bovine de talie mare, 550 kg, 1,30–1,60 mp

— Bovine de talie foarte mare, peste 700 kg, peste 1,60 mp

Aceste valori pot inregistra variatii, in functie nu numai de greutatea si talia animalelor, dar si de conditia fizica a acestora, de conditiile meteorologice si de durata preconizata a calatoriei.

C. Ovine/caprine, la transportul rutier suprafata minima in mp/animal este:

— Ovine tunse si miei cu greutatea egala sau mai mare de 26 kg dar sub 55, 0,20–0,30 mp suprafata minima/animal, cele peste 55 kg, au nevoie de peste 0,30 mp fiecare

— Ovine netunse, sub 55 kg, 0,30–0,40 mp, cele de la 55 kg, peste 0,40 mp

— Oi in gestatie avansata, sub 55 kg, 0,40–0,50 mp de fiecare; cele de 55 kg si mai mari, peste 0,50 mp

— Caprine sub 35 kg, 0,20–0,30 mp; cele de 35–55 kg, 0,30–0,40 mp; iar cele de la 55 kg, 0,40–0,75 mp

— Capre in gestatie avansata sub 55 kg, 0,40–0,50 mp; cele de la 55 kg, peste 0,50 mp

Suprafata indicata anterior poate varia in functie de rasa, talia animalelor, conditia fizica si lungimea blanii acestora, precum si de conditiile meteorologice si durata preconizata a calatoriei. Pentru mieii de talie mica poate fi asigurata o suprafata mai mica de 0,2 mp/animal.

D. Porcine, la transportul feroviar si rutier

Porcinele trebuie sa aiba cel putin posibilitatea de a se intinde si de a sta in picioare in pozitie normala. Pentru a respecta aceste cerinte minime, densitatea de incarcare pentru porcine cu o greutate de circa 100 kg nu ar trebui sa depaseasca 235 kg/mp.

E. Pasari de curte

La transportul pasarilor de curte in containere, se asigura suprafete minime dupa cum urmeaza:

— Pui de o zi, cate 21-25 cmp/animal

— Pasari de curte altele decat pui de o zi: la cele sub 1,6 kg, 180–200 cmp/kg; la cele de la 1,6 pana la sub 3 kg, 160 cmp/kg; la cele de la 3 pana la 5 kg, 115 cmp/kg; de 5 kg, 105 cmp/kg.

Aceste reglemantari din legislatia Romaniei fac parte din programul de armonizare cu reglementarile Uniunii Europene si sunt obligatorii.

Voi reveni cu precizari legislative privind conditiile care trebuie asigurate in procesul cresterii animalelor. Numai bine!