Cleopatra

Carut pentru Cleopatra

Catelusa Cleo n-a fost inmormantata acum un an cum era in planul destinului cu ea, ci înaintează pe drumurile vietii cu viteza maxima data de cele doua roti care i-au fost montate in locul membrelor paralizate. Avea doar patru saptamani de viata cand a fost abandonata ranita grav si cu coloana vertebrala rupta, langa gardul casei coregrafei Florina Tomescu. In loc sa-i lase pe gunoieri s-o vare intr-o sacosa si s-o zvarle la groapa de gunoi, doamna Tomescu a luat catelusa cu trupul flendurand si a dus-o la o clinica veterinara. S-a lasat cu investigatii, pansamente, tratamente si un diagnostic crud: “Paralizia trenului posterior. Pe viata”.  S-a cautat o solutie, un loc unde sa fie ingrijita şi s-a gasit adapostul Fundatiei Speranta.

Personalul adapostului a indragit-o din prima clipa si au sperat intr-o refacere a catelusei, in ciuda diagnosticului. Zi de zi s-au facut cu ea exercitii de fizioterapie pentru recuperare pentru membrele posterioare, dupa modelul kinetoterapiei din clinicile de reabilitare a persoanelor cu handicap locomotor. Gimnastica nu a dat rezultatul sperat si s-a luat hotararea de a o ajuta cumva sa se deplaseze. Acest lucru putea fi realizat cu ajutorul unui carut (dog kart) realizat de echipa Pethelp. Relu Deliu, administratorul adapostului Speranta: “S-a dorit indepartarea ideii de handicap. Ma uitam la comportamentul acestei cateluse si o vedeam cum refuza sa accepte ideea ca este imobilizata. Prin purtarile ei , energia de care dadea si da dovada, pofta ei de viata, dorinta de a se juca, expresia feţei, ochii ei patrunzatori, toate acestea iti transmiteau pofta ei de a trai”. Actorul Costel Cascaval a contactat Pethelp sa-i construiasca catelusei un carut cu rotile.

Animalul cu doua picioare si doua roti

Primul impact al lui Cleo cu carutul s-a lasat cu tresariri: “A fost speriata pentru ca nu intelegea ce trage dupa ea. Dar a invatat repede sa folosească caruciorul, si-a dat seama ca poate merge oriunde vrea si poate sa se miroasa cu ceilalti patrupezi, chiar sa se joace cu ei”. Dupa un an si trei luni s-a adaptat nesperat de bine: “Alearga, se intoarce, vireaza, parca e un conducator auto profesionist si fericit”. Relu Deliu explica insa ca Cleo necesita o ingrijire speciala, exact ca oamenii imobilizaţi: “Nu poate fi tinuta mult timp in carut deoarece da semne de oboseala si atunci trebuie lasata sa se odihneasca, sa doarma ca sa-si revina. Culcusul ei se schimba foarte des pentru a evita o eventuală murdarire cu fecale si urina”.

Cateii au invatat sa se fereasca de soferita.

Ceilalti caini din adapost n-au nici un fel de prejudecati in a o integra pe Cleo asa cum este in “gasca” lor: “Acestia o accepta, se joaca cu ea, dar au si invatat sa se fereasca de carut. Cleo nu este un animal handicapat, Cleo este o fiinta vie si dornica de viata parca mai mult decat alti catei. E un exemplu pentru oameni, este o luptatoare. Toti cei cu un anumit handicap si nu numai trebuie sa ia exemplu de la acest patruped, pe care destinul l-a transformat in «biped». Cleo ne spune: «Luptati pentru viata, indiferent cum v-a fost dat s-o traiti»”.

Echipa Pethelp a reusit sa ii schimbe viata Cleopatrei care dintr-un caine cu handicap a ajuns un caine fericit cu proteza.

 

Gandul online, de Daniel BEFU | 30 oct 2009